LOCALIZARE – Comuna Ocna Sugatag este situată în nordul României, în Judetul Maramures, la 47″47`N latitudine, 23″57`E longitudine, la o altitudine medie de 500 metri. Se învecinează la sud cu orasul Cavnic si comuna Budesti, la est si nord-est cu comuna Călinesti, la sud-vest cu municipiul Baia Mare, iar la vest cu comuna Desesti.

Ocna Sugatag se situează în Tara Maramuresului, sau Maramuresul istoric, care nu trebuie confundat cu judetul Maramures. Judetul s-a format prin alipirea la Maramuresul istoric a unei zone care cuprinde alte trei “tări”: Chioar, Codru si Lăpus.

Accesul se face dinspre Sighetu Marmatiei (18 km) pe DN 18 si apoi DJ 182A, dinspre Baia Mare (50 km) peste Muntii Gutin (DN 18) sau dinspre Baia Mare pe la Cavnic (DJ 109F).

GEOGRAFIE – Comuna Ocna Sugatag se întinde pe o suprafată de 8.520 de hectare (263 ha intravilan si 8257 extravilan) , în partea de sud-est a Depresiunii Maramuresului, pe culmea terasată natural dintre râurile Mara si Cosău, la poalele muntilor de origine vulcanică Tibles-Gutin.

Munti vulcanici situati în grupa nordică a Carpatilor Orientali; Muntii Gutin formează alături de Muntii Oas si Muntii Tibles partea nordică a lantului muntilor vulcanici. Spinările rotunjite ale culmilor nu sunt altceva decât rămăsitele fostelor conuri vulcanice, roase de agentii externi. În subsol, muntii vulcanici ( mai ales cei ai Gutinului) contin minereuri de cupru, zinc, plumb, aur si argint.

În zona fostelor ocne de sare se află 8 lacuri (care se situează pe primele locuri în Europa din punct de vedere al salinitătii), izvoare cu apă sărată, aflorimente de sare nativă, floră si faună specifice. Clima este specifică depresiunilor subalpine, cu un bioclimat blând, sedativ, de crutare. Atmosfera este încărcată de ioni negativi benefici, datorită prezentei pădurilor, livezilor si lacurilor saline.
Pe teritoriul comunei se află si două rezervatii naturale, Tăul Morărenilor – breblac de baraj natural situat în piemontul Gutâiului, remarcabil prin flora variată a zonei înconjurătoare, si Pădurea Crăiasca – rezervaţie forestieră şi peisagistică de 44 ha situată lângă Băile Noi, cuprinzând exemplare de goruni seculari si larice.

LOCALITĂTI COMPONENTE – Comuna Ocna Sugatag are în componentă 4 sate, cu un total de 4.500 locuitori: Ocna Sugatag (1.600 locuitori), Sat Sugatag (1.200 locuitori), Breb (1.300 locuitori) si Hoteni (400 locuitori). Populatia este formată în mare parte din români si maghiari, dar convietuiesc aici în bună întelegere si rromi, rusi, ucraineni, germani etc.

STRUCTURA POPULATIEI

.	etnia	procent (%)
1	român	88,19
2	maghiar	9,58
3	german	0,07
4	ucrainean	0,33
5	altele	1,83

SCURT ISTORIC – Ocna Sugatag a fost atestată documentar in 1355, iar celelalte localităti (Breb, Hoteni, Sat Sugatag) în 1360, istoria lor fiind strâns legată de exploatarea sării. În documentul din 1355 se pomeneste de existenta, în marginea dinspre Ocna Sugatag a Giulestilor, a unui drum care duce la ocnele de sare, folosite de românii maramureseni care veneau aici să se aprovizioneze cu sare. Descoperirile arheologice, precum si alte documente istorice, atestă însă că populatia zonei exploata sarea din vremuri străvechi.
La sfârsitul sec. XIV se trece la o exploatare permanentă a sării în cadrul unor ocne organizate prin cămara regală a sării, iar în 1435 este semnalată o miscare de proportii a lucrătorilor de la ocne ca ripostă la abuzurile cămărasilor regali. Din 1489 este “certificată” existenta minei Paul Silvestru si a grupului de mine Ana-Iuliana si Elisabeta care apartineau de domeniul regal. În sec. XVI apar primele forme embrionare de capitalism, alături de localnici fiind adusi lucrători salariati din Germania si Slovacia. Mine propriuzise au apărut începând cu 1777.
Datorită dezvoltării industriei de exploatare a sării, statul habsburgic a adus în Ocna Sugatag mineri specializati germani, polonezi, maghiari si cehi, ei stabilindu-se aici si contribuind la dezvoltarea economică a localitătilor.
Până în 1948 localitatea Ocna Sugatag a fost sub aspect administrativ centru de plasă, cunoscând o reală dezvoltare economică si socială, astăzi rolul ei polarizator fiind mult mai accentuat.